Iskola, iskola, ne halj meg! – 3. Telcsi Nyári Iskola

Școală, școală, nu muri! – A 3-a Școală de Vară de la Telciu

Magyar nyelvű változat az első oldalon. Versiunea de limba maghiară se află pe prima pagină.
English version is on the third page. Versiunea de limba engleză se află pe pagina a treia.

Școala de Vară de la Telciu, organizată de Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale (Bistrița-Năsăud) se află la a III-a ediție, tema de anul acesta fiind „Distopii ale muncii și oameni inutili: sclavii, iobăgii, precaritate”. Școala va aduce din nou în comună în perioada 12-19 august nu doar activități cu conținut teoretic pentru participanții din țară și străinătate, ci și ateliere de artă educațională pentru copiii din zona rurală, precum și spectacole de teatru independent și proiecții de filme cu intrare gratuită. Înscrierile sunt deschise până la data de 1 august și se pot face prin intermediul paginii Școlii.

Ediția din 2018 a Școlii de Vară de la Telciu  este dedicată formelor de muncă nelibere, precare sau neremunerate pe toată întinderea sistemului global capitalist. Pune problema schimbărilor structurale pe care acestea le-au suferit de-a lungul istoriei și care sunt continuitățile care le caracterizează în prezent. Sclavia, iobăgia, munca de subzistență, claca, indenturajul, munca servilă pentru plata datoriilor și alte forme de muncă nesalarizate au fost considerate forme inferioare, înapoiate, incompatibile cu munca liberă care caracterizează piața capitalistă a muncii din zonele ei centrale, forme condamnate la dispariție în cele din urmă. Ariile colonizate și periferice în care asemenea forme de muncă erau predominante au fost văzute în schimb ca fiind în curs de tranziție la capitalism, dar niciodată complet capitaliste.

Școala de Vară de la Telciu este interesată în schimb de evidențierea legăturilor istorice și a continuităților dintre și prin regimuri de muncă de obicei construite ca opusuri aflate la poli diferiți. Sclavia, robia romilor, așa numita „a doua iobăgie” din Europa de Est, indenturajul imigranților chinezi și indieni în Americi după abolirea sclaviei sunt toate strâns legate de procesul acumulării de capital, de dizlocarea și migrarea forțată a milioane de oameni, de industrialism, financializare și apariția ierarhizării muncii în funcție de rasă și gen. Ceea ce Aníbal Quijano a denumit drept „colonialitatea muncii” iar teoreticienii subzistenței de la Bielefeld au descris ca „gospodinizare” se reduce la înțelegerea că, într-un sistem centrat în jurul acumulării neîntrerupte a capitalului, cele mai profitabile forme ale muncii nu sunt cele salarizate, ci munca casnică neremunerată și formele care o aproximează cel mai mult. Acestea includ munca servilă și iobagă din fostele și actualele colonii, precum și munca țăranilor sau cea casnică, atât din centrele cât și de la periferiile sistemului.

Astăzi, munca și reglementările de comerț sunt în permanență reconcepute ca să se potrivească imperativelor capitalului. Serviciile publice universale sunt tăiate, dreptul la locuire decentă s-a transformat în privilegiul de a investi o cât mai mare porțiune a salariului în rata bancară sau chirie pe piețele imobiliare gonflate ale orașelor în care oportunitățile de angajare încă există. Între timp, fluxurile globale de capital și dinamicile competitive care favorizează producătorii de hrană din țările bogate și bine administrate fac traiul de pe urma lucrării pământului dificil în alte părți, oferindu-le populațiilor rurale alegerea între migrare, agricultura de subzistență și angajarea informală, extrem de precară pe piețele locale ale muncii. Automatizarea face munca umană tot mai redundantă, amenințând să elimine un segment întreg al muncii formale și al clasei de mijloc în cursul următoarelor două decenii.

Cum putem înțelege aceste schimbări structurale și care sunt alternativele? Cum a alimentat capitalismul neoliberal munca forțată? Ce putem învăța de la sistemele economice care au reușit să minimizeze impactul dereglementării și automatizării? Cum poate migrarea în masă dintr-un comerț liber cu Sudul Global să deschidă mai curând oportunități pentru existențe demne și politici benefice, decât să alimenteze reacții neo-coloniale, privilegii de rasă, patriarhatul constituțional și fundamentalismul religios? Ce fel de coaliții sociale și tipare de acțiune permit o cale către emanciparea din calea actualei situații și a distopiilor emergente ale universului muncii?

Timp de 8 zile, la Telciu se vor desfășura 12 cursuri și ateliere coordonate de un colectiv de profesori, jurnaliști și artiști din România și străinătate (Daniela Gabor, Tanja Ostoic, Julia Roth, Magda Matache, Manuela Boatcă, Ovidiu Țichindeleanu, Cornel Ban, Juan Francisco Gamella, Iulia Popovici, Victoria Stoiciu & Vlad Petri, Corina Tulbure, Bogdan Popa & Nicolae Emanuel Dobrei). Mai multe detalii despre cursuri și invitați, aici. Cursurile vor fi completate de o serie de activități în comunitate, cum ar fi prezentarea a 4 spectacole de teatru (Marea Rușine (r. Alina Șerban), Miracolul de la Cluj (r. David Schwartz), Țuhaus (r. Claudiu Lorand Maxim) și Amintiri din Epoca de Școală (Radu Apostol & Mihaela Michailov) urmate de discuții cu publicul. Detalii despre spectacole și alte activități în comunitate, aici. Și în acest an, cu ajutorul Cinemobilului o să fie proiectate filme documentare, artistice și animații pentru cei mici. Sub egida școlii de vară, în paralel cu activitățile din Telciu, vor avea loc proiecții de filme pentru copii și adulți la Bichigiu și Romuli.

Cei mici, din Telciu, localitățile vecine sau veniți la școala de vară cu părinții, vor avea parte de 4 ateliere: introducere în film documentar cu regizorul bistrițean Vlad Petri, pictură murală cu Lucia Mărneanu, desen narativ și modelaj în lut cu Maria Brudașcă și Tiberiu Bleoancă și un atelier de improvizație muzicală cu instrumente tradiționale (fluiere, tilinci, cimpoi, drîmbă, dobă etc.) cu băieții de la „Hanu’ cu Bragă”. Continuă și programul de rezidențe artistice, avînd ca invitate pe Mihaela Michailov și Katia Pascariu, a căror rezidență de o lună de zile intitulată „Școală, școală, nu muri!” vizează „realizarea unui proiect de teatru rural educațional, care își propune o documentare a istoriei locale a educației, o investigare cu mijloace artistice a istoriei educației la Telciu. O descriere mai detaliată a rezidenței și informații despre cele două artiste invitate, găsiți aici.

Anul acesta are loc și două premiere în materie de activități în comunitate: cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Telciu, al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și al partenerilor din asociația „Produs în Bistrița-Năsăud” se organizează un tîrg de prezentare a roadelor muncii producătorilor locali, în vederea încurajării lanțurilor scurte de consum.

Se continuă tradiția donației de carte către biblioteca locală, însă este organizată și un mic tîrg de carte. Pe durata școlii de vară, cîteva edituri vor avea standuri de carte la intrarea în sălile de curs, dînd posibilitatea cursanților și localnicilor interesați să achiziționeze traduceri esențiale din zona gîndirii critice, cărți recente ale unor autori autohtoni și cărți pentru copii. De asemenea, fiecare editură prezentă va face o donație de carte către biblioteca Liceului Tehnologic Telciu și în curs de înființare bibliotecă a Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale. Donații către cele două biblioteci, în special către biblioteca Liceului local, pot face oricare dintre invitați și participanți.

Anul acesta, spre deosebire de anul trecut, Școala de Vară de la Telciu nu a obținut finanțare din partea AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), fiind deci subfinanțată. Pe lângă susținerea partenerilor locali – Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Primăria și Consiliul Local Telciu, Centrul Județean pentru Cultură și Transilvania Print –, mai este nevoie de 30.000 de RON pentru a putea asigura desfășurarea în bune condiții a programului propus. În acest moment se desfășură o campanie de crowdfunding pentru a obține această sumă.

Contact: [email protected]
Pagina de web: http://telciusummerschool.ro/